Încălcarea de către Grecia a statutului demilitarizat al insulelor din Marea Egee din anii 1960 este doar una dintre problemele asociate Mării Egee. Problema în cauză se referă la încălcarea sistematică a Greciei a obligațiilor sale care decurg din Tratatele de pace de la Lausanne (1923) și Paris (1947) și, ca atare, la încălcarea dreptului internațional. Grecia a evitat ca acest litigiu să fie înaintat în fața unei instanțe internaționale, făcând o rezerva în anul 1993 pe jurisdicția Curții Internaționale de Justiție cu privire la acest subiect.

Încă de la început, Turcia a prezentat în mod regulat și constant inițiative diplomatice și a protestat împotriva încălcării statutului demilitarizat al insulelor de către Grecia și țări terțe.

Dorim să abordăm problema încălcării statutului demilitarizat al insulelor din Marea Egee cu celelalte dispute din Marea Egee, în vederea soluționării lor prin dialog. În acest sens, nu excludem niciun mijloc de soluționare pașnică care să fie convenite reciproc între cele două părți, inclusiv de Curtea Internațională de Justiție.

De fapt, aceasta a fost abordarea pe care am susținut-o în timpul discuțiilor de explorare purtate între anii 2002 și 2016, care au fost suspendate la cererea Greciei.

După cum a propus președintele Erdoğan în cadrul întâlnirilor sale cu premierul Greciei Mitsotakis la New York și Londra, Turcia este gata să relanseze toate canalele de dialog cu Grecia, inclusiv discuțiile exploratorii, și este chiar gata să înceapă o nouă cale de dialog pentru Mediterana de Est.

Cu toate acestea, în loc să răspundă pozitiv la propunerea noastră și să înceapă să vorbească cu noi, Grecia, ca de obicei, alege să se plângă de Turcia către UE și caută să găsească soluții de la terți. Această atitudine nesemnificativă nu este compatibilă cu relațiile bune de vecinătate. Grecia greșește grav, dacă crede că ar obține rezultate prin țări terțe ori de câte ori se confruntă cu dificultăți.